Dificultate
Majoritatea greșelilor pe care le facem la pensionare nu provin din indiferență sau ignoranță, ci din prudență, obișnuință și lipsă de planificare. Pe parcursul aproape întregii noastre cariere active, lucrurile pur și simplu „s-au întâmplat de la sine”. Salariul venea în fiecare lună, contribuțiile sociale și contribuțiile pentru pensie erau plătite automat, iar viitorul părea departe. La pensie, însă, această rutină cu care ne-am obișnuit tot timpul se termină. Rămânem cu bani, uneori cu economii, și cu întrebarea: cum să ne descurcăm suficient de confortabil pentru tot restul vieții noastre?
În practică, cea mai mare problemă la pensie o reprezintă câteva greșeli financiare recurente pe care le facem aproape automat, adesea cu bună-credință și din cauza nevoii de siguranță. Le-am selectat pe cele mai frecvente cinci:
1. Considerăm pensionarea ca fiind sfârșitul planificării financiare
Pentru mulți oameni, pensionarea înseamnă că nu mai există nimic de luat în calcul. În realitate, însă, din acest moment, fiecare decizie financiară începe să aibă mai multă greutate, deoarece greșelile nu mai pot fi ușor reparate prin muncă sau prin creșterea veniturilor.
Cea mai frecventă problemă este că nici măcar nu ne gândim la plan înainte de pensionare. Rezultatul este că:
- Nu ne cunoaștem cheltuielile lunare reale.
- Nu realizăm că putem petrece cu ușurință peste 20 de ani la pensie.
- Lucrăm cu bani de la o lună la alta, practic de la un salariu la altul în anii activi.
Puțini oameni își planifică pensionarea luând în calcul că circumstanțele de viață se pot schimba: că pot rămâne singuri, costul vieții poate crește mai repede decât se așteptau sau că problemele de sănătate pot genera cheltuieli semnificative. Fără un plan de rezervă, stabilitatea financiară de care te bucuri astăzi se poate deteriora mult mai repede decât ai anticipat.
Pensionarea nu este o stare finală, ci o nouă etapă în viață și în gestionarea banilor care necesită un punct de plecare și un plan clar.
2. Retragem toți banii din pensia privată deodată, „pentru siguranță și liniște”
Unul dintre cele mai frecvente lucruri pe care le fac oamenii la începutul pensionării este să retragă integral economiile acumulate în Pilonul III sau chiar Pilonul II. Motivele sunt ușor de înțeles: dorința de a avea control asupra banilor, sentimentul de siguranță și satisfacția de a nu mai fi nevoiți să economisească.
Totuși, mulți uită că nu toți acești bani și-au încheiat încă rolul. O parte semnificativă a capitalului poate avea încă un orizont de investiții de 15, 20 sau chiar 25 de ani. Pentru acești bani, timpul continuă să fie un aliat valoros.
Dacă fondurile sunt retrase și lăsate neinvestite, există riscul ca puterea lor de cumpărare să scadă treptat, iar în a doua parte a pensionării valoarea lor reală să fie considerabil mai mică decât ne-am imaginat. De aceea, chiar și după pensionare, o parte din economii ar trebui să rămână investită și să continue să lucreze pentru viitor.
Când retragem integral toate fondurile din Pilonul II și Pilonul III, atunci:
- Întrerupem creșterea pe termen lung a activelor.
- Rămânem cu o sumă mare, dar fără un plan.
Atât Pilonul II, cât și Pilonul III au fost concepute ca un supliment pe termen lung al pensiei, nu ca o injecție unică de numerar. Plățile treptate oferă mult mai multă flexibilitate și siguranță.
Deschide un cont ṣi începe să investeṣti
3. Considerăm adesea că un cont de economii sau un depozit la termen oferă siguranță deplină
Mulți pensionari de astăzi își păstrează majoritatea sau chiar toate economiile în numerar, conturi bancare și depozite la termen. La prima vedere, pare rezonabil pentru mulți: soldul nu fluctuează, banii sunt la îndemână. Dar, în practică, inflația le reduce treptat valoarea reală.
Efectele acestei greșeli sunt printre cele mai greu de observat. Faptul că valoarea nominală a banilor nu fluctuează poate crea un sentiment de liniște și siguranță. În același timp, însă, inflația erodează treptat puterea de cumpărare a economiilor, reducând de la an la an valoarea reală a banilor noștri.
Banii lichizi sunt buni pe termen scurt, pentru viața de zi cu zi, ca rezervă în cazul unor evenimente neașteptate. Totuși, dacă cineva mai are 15 până la 25 de ani de viață înainte, renunțarea completă la investiții înseamnă un risc financiar real în viitor.
Și de aceea, paradoxal, chiar și la pensie, investițiile nu pot fi complet evitate. Nu este vorba de a încerca să câștigi mai mult, ci de a te apăra de inflație. Fără cel puțin o investiție parțială, banii chiar își pierd valoare, iar asta înseamnă o scădere a nivelului de trai, mai răsfirată în timp și mai puțin vizibilă.
4. Nu planificăm pentru longevitate sau schimbări pe parcurs
Chiar și persoanele care au un plan la începutul pensionării gândesc adesea prea pe termen scurt. Planificarea „pentru moment”, pentru un an, doi, cinci, nu este suficientă, când pensionarea durează tot mai des între 20 și 30 de ani.
Aceasta este o greșeală pentru că, odată cu trecerea timpului:
- Costurile pentru sănătate și îngrijire cresc constant.
- Flexibilitatea financiară tinde să se reducă odată cu înaintarea în vârstă.
- Structura cheltuielilor se schimbă, pe măsură ce apar noi nevoi și priorități.
O altă problemă este presupunerea că planul stabilit la început va rămâne valabil pentru totdeauna. Circumstanțele se schimbă: sănătatea, relațiile familiale, prețurile serviciilor sau situația economică. Dacă nu ai obiceiul să actualizezi acest plan, este ca și cum nu ai avea niciun plan.
La pensie, merită să revii la planul tău financiar cel puțin o dată pe an, să verifici ce s-a schimbat și să faci ajustări înainte ca realitatea să facă asta pentru tine.
5. Evităm deciziile pentru că „nu mai este timp pentru schimbare”
Este un mecanism psihologic foarte comun: când suntem pensionari, preferăm să nu schimbăm nimic. Ca urmare:
- Fondurile rămân în produse inadecvate și ineficiente.
- Banii sunt împrăștiați.
- Planul este complicat și dificil de urmat.
În același timp, simplitatea aduce roade la pensie:
- Mai puține produse.
- O distribuție clară a banilor conform scopului.
- Decizii mai rare, dar bine gândite.
Uneori, pentru a ne îmbunătăți situația financiară, nu este necesar să câștigăm mai mult, ci să simplificăm și să îmbunătățim ceea ce avem deja. Totuși, simplificarea finanțelor nu înseamnă să renunțăm la investiții.
Pentru majoritatea oamenilor, cea mai potrivită soluție o reprezintă strategiile pasive simple, bazate pe diversificarea largă a acțiunilor și obligațiunilor, implementate prin ETF-uri, de exemplu. Tot mai mult, acest lucru poate fi realizat și cu ajutorul unui partener precum Finax, care automatizează deciziile și reduce stresul, ceea ce este întotdeauna un mare avantaj la pensie.
Concluzie: cum eviți greșelile financiare la pensionare
Merită să înveți din greșelile altora. Cele mai scumpe greșeli sunt rareori foarte vizibile. Mai degrabă, există decizii mai mici care se adună treptat: cele care sunt amânate, negândite sau acceptate pe baza emoțiilor.
O pensionare decentă nu înseamnă maximizarea randamentelor. Este vorba despre a te asigura că banii sunt suficienți pentru o viață întreagă, fără stres constant și fără pași bruști de panică.
Și acum, nu în ultima zi lucrătoare, merită să începi să planifici cu adevărat.
Întrebări frecvente despre banii de la pensie
1. Pot retrage toți banii din Pilonul II și Pilonul III când ies la pensie?
Până la 5 ianuarie 2027, da. După ce îndeplinești condițiile legale de plată, poți cere suma acumulată ca plată unică sau în rate lunare, pe cel mult 5 ani. Din 5 ianuarie 2027 se aplică Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private: poți încasa o singură dată cel mult 30% din activul personal, iar restul îl primești treptat, sub formă de pensie lunară. Pentru conturile cu solduri mici, sub pragul stabilit de lege, rămâne posibilă plata integrală sau în rate pe termen scurt. Indiferent de regulă, merită să decizi dinainte ce parte din bani îți trebuie imediat și ce parte poate rămâne investită încă 15 - 25 de ani. Cum funcționează sistemul de pensii din România afli în articolul Ești pregătit pentru 20 de ani fără salariu? (situația legislativă la octombrie 2026).
2. Merită să investești și după ce ieși la pensie?
Pentru o parte din economii, da. Dacă ai în față 15 - 25 de ani de pensie, banii ținuți doar în cont sau în depozite la termen își pierd treptat puterea de cumpărare din cauza inflației. O abordare echilibrată împarte banii după scop: o rezervă financiară pentru cheltuieli neprevăzute, banii de care ai nevoie în următorii 1 - 3 ani într-o formă conservatoare, de exemplu Investiții liniștite, iar restul investit pe termen lung, larg diversificat, prin ETF-uri globale. Investițiile implică riscuri și valoarea lor poate și scădea, așa că înainte de a începe află ce riscuri îți asumi atunci când investești.
3. Cum îți asiguri un venit lunar din economii la pensie?
Cea mai simplă variantă este retragerea treptată: în fiecare lună folosești o mică parte din economii, iar restul rămâne investit și poate continua să crească. Ca reper orientativ, regula de 4% spune că în primul an poți retrage aproximativ 4% din valoarea portofoliului, adică ai nevoie de un capital de circa 25 de ori mai mare decât venitul anual dorit. De exemplu, pentru un venit suplimentar de 1.000 € pe lună (12.000 € pe an) ar fi nevoie de aproximativ 300.000 €. Regula nu este o garanție: rezultatul depinde de evoluția piețelor, de inflație și de perioada în care retragi banii. La Finax, Renta automatizează acest proces pentru economii de cel puțin 50.000 €: îți trimite lunar suma stabilită, majorată anual pentru a ține pasul cu inflația, în timp ce restul portofoliului rămâne investit. Detaliile găsești în articolul cum funcționează Renta Finax.
Creează-ți un venit regulat din investiții și bucură-te de rentă.
