Dificultate
Înainte de a încerca să răspundem la aceste întrebări, să facem o scurtă incursiune în istorie. Sistemul de pensii, așa cum îl cunoaștem astăzi, este o invenție relativ recentă. Nu cu mult timp în urmă, oamenii munceau cât timp îi țineau puterile, practic, până la sfârșitul vieții.
Ideea introducerii unei pensii de stat a venit în 1889 de la cancelarul prusac Otto von Bismarck. Dar nu era un sistem foarte generos. Vârsta de pensionare a fost stabilită la 70 de ani, într-o perioadă în care speranța medie de viață era de doar 46 de ani (tot din cauza ratei ridicate a mortalității copiilor). Puținii norocoși care au trăit până la pensie nu reprezentau o cheltuială mare pentru trezoreria statului.
Totuși, acest pas nu a fost atât o preocupare pentru bunăstarea muncitorilor, cât un calcul politic rece. Bismarck era un conservator convins și îi ura deschis pe socialiști (în 1878 chiar a interzis Partidul Social Democrat din Germania). Totuși, interdicțiile nu au funcționat, iar mișcarea muncitorească a continuat să devină tot mai puternică. Bismarck a decis să ofere muncitorilor ceea ce socialiștii promiseseră înainte ca aceștia să aibă timp să aplice acest lucru. Pensia de stat trebuia pur și simplu să smulgă principalul motiv al nemulțumirii din mâinile oamenilor.
Procedând astfel, a pus bazele sistemului pe care îl cunoaștem astăzi ca o pensie plătită pe baza principiului solidarității intergeneraționale. Majoritatea sistemelor de pensii din țările dezvoltate, inclusiv România, funcționează încă pe același principiu și astăzi.
Persoanele active contribuie cu o parte din venituri la sistemul public de pensii în România, prin Casa Națională de Pensii, iar acești bani sunt folosiți pentru plata pensiilor actualilor seniori, adică a părinților și bunicilor lor. Când angajații de astăzi vor ieși la pensie, generațiile copiilor și nepoților lor vor prelua ștafeta.
Demografie - ce ne așteaptă și ce nu ne va lipsi
Un model precum Pilonul I (pensia de stat) poate funcționa bine doar cu demografii favorabile, atunci când numărul persoanelor de vârstă activă nu scade. Din păcate, România nu se află în această situație.
În ultimii 20 de ani, structura demografică a României s-a degradat constant. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2024 România avea în medie aproape 4,96 milioane de pensionari, iar circa 80% dintre ei primeau pensie pentru limită de vârstă, adică aproape 4 milioane de persoane. La nivel național revin deja 8 pensionari la 10 salariați, iar în județe precum Vaslui sau Teleorman pensionarii sunt mai numeroși decât salariații (14, respectiv 15 pensionari la 10 salariați).
Și tot nu am ajuns la partea grea. Problema reală abia urmează, în anii în care încep să iasă la pensie „decrețeii”, generațiile masive născute după Decretul 770 din 1966. În perioadele de vârf se nășteau peste 500.000 de copii pe an, de aproape trei ori mai mulți decât acum. Pe fondul acestui dezechilibru, în jurul anului 2060 fiecare al treilea român va avea peste 65 de ani.
Iar matematica nu se oprește aici. Mai puțini salariați și mult mai mulți pensionari pot însemna un singur lucru: fie pensii publice mai mici, fie o povară fiscală uriașă pe umerii celor care muncesc. Deși în trecut stătea mai bine la acest capitol, România a înregistrat în 2024 cea mai mare scădere a fertilității din Uniunea Europeană, de la 1,54 la 1,39 copii per femeie, potrivit Eurostat. E mult sub pragul de înlocuire a populației, de 2,1 copii, așa că o schimbare rapidă în bine nu e realistă.
Deschide un cont ṣi începe să investeṣti
Carpe diem, nu voi trăi să mă pensionez!
Mulți tineri români spun că nu trebuie să își facă griji pentru pensie, fiindcă oricum nu vor apuca să o vadă. Realitatea statistică îi contrazice flagrant. Conform datelor demografice, peste 75% dintre bărbați și aproape 88% dintre femei din România supraviețuiesc până la vârsta legală de pensionare.
Deși România se află la coada clasamentului din Uniunea Europeană la capitolul longevitate, speranța de viață la naștere a crescut constant în ultimele decenii și a ajuns în 2024 la 76,6 ani, a doua cea mai mică valoare din UE după Bulgaria, dar cu peste cinci ani mai mult decât în 2004. Prin urmare, probabilitatea ca tinerii de azi să ajungă la bătrânețe și să depindă de un venit după încetarea activității este foarte mare.
Această tendință de creștere va continua, chiar dacă decalajul față de Occident rămâne semnificativ. În țări precum Spania sau Italia, speranța medie de viață ajunge deja la circa 84 de ani. Condițiile de muncă tot mai digitalizate, atenția în creștere pentru un stil de viață sănătos și accesul la tehnologii medicale moderne ne împing inevitabil spre o viață mai lungă, chiar și în contextul provocărilor din sistemul medical românesc.
Creșterea speranței de viață este o veste excelentă pentru fiecare dintre noi, dar o problemă majoră pentru sustenabilitatea bugetului de stat și a sistemului public de pensii (Pilonul I). Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii ține deja cont de acest lucru: după ce vârsta standard de pensionare se egalizează la 65 de ani pentru bărbați și femei, în 2035, ea va putea fi majorată periodic, la intervale de cel mult trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață.
Matematica din spatele sistemului public de tip Pay-As-You-Go, în care salariații de azi plătesc direct pensiile celor retrași azi, este simplă și îngrijorătoare. Este imposibil ca statul să garanteze pensii decente pe perioade tot mai lungi, în condițiile în care numărul contributorilor scade dramatic. În prezent, românii petrec în medie între 16 și 19 ani la pensie.
Și ce s-ar întâmpla dacă te-ai pregăti responsabil pentru pensionare și nici măcar nu ai trăi să o vezi, sau te-ai bucura de ea doar câțiva ani? Banii economisiți în conturile private de investiții ar fi moșteniți de cei dragi. Acest lucru se aplică și economiilor tale din Pilonul II de pensie, deși doar în anumite cazuri.
Nu vrei să depinzi de stat și vrei să obții o pensie decentă? Noi, la Finax, îți oferim o soluție simplă pentru o pensie suplimentară: Investiții globale pentru pensie. Citește cum Finax te poate ajuta să te relaxezi la pensie.
Nu te baza pe stat
Vremurile când te puteai baza pe stat au apus de mult, dacă au existat vreodată. E timpul să recunoaștem asta cu toții și să ne organizăm în consecință.
Baza pregătirii pentru pensie este Pilonul II, pensia administrată privat în care ajunge automat o parte din contribuția ta de asigurări sociale. Acesta e minimul necesar. Verifică mai întâi la ce fond de pensii ești înscris, ce comisioane plătești și ce randament a obținut fondul în ultimii ani. Dacă nu ești mulțumit, te poți transfera la un alt fond de pensii administrat privat.
Dincolo de asta, ar trebui să economisești și să investești cel puțin 10 - 20% din salariu. Perioada activă a majorității oamenilor ține în jur de 40 - 45 de ani, dar pentru fiecare vine, inevitabil, momentul în care nu mai câștigă bani din muncă. De atunci va trebui să trăiești din pensia de la stat și din ce ai pus deoparte singur. Venitul e temporar. Cheltuielile rămân cu tine până la capăt.
Lăsați-vă banii să lucreze pentru dumneavoastră
Vrei să petreci ultimii 20–30 de ani din viață stând pe canapea și uitându-te la seriale pentru că nu mai ai suficienți bani pentru alte activități? Sau vrei să te bucuri de vacanțe, spa-uri, sesiuni de cafea și ai vrea să cumperi înghețată pentru nepoții tăi fără să-ți faci griji din ce vei trăi până la sfârșitul lunii? Unde să economisești pentru pensie? Depinde de tine.
Întrebări frecvente despre pensie
1. Voi mai primi pensie de la stat când ies la pensie?
Cel mai probabil da, dar nu te poți baza doar pe ea. Pilonul I funcționează pe principiul solidarității între generații: salariații de azi plătesc pensiile celor retrași azi. Cum numărul salariaților scade, iar cel al pensionarilor crește, pensia de stat va acoperi probabil o parte tot mai mică din venitul tău de acum. De aceea merită să-ți construiești din timp o pensie suplimentară, de exemplu prin investiții regulate în ETF-uri. Înainte de a începe, află ce riscuri îți asumi când investești.
2. Cât ar trebui să economisesc lunar pentru pensie?
O regulă simplă este să economisești și să investești cel puțin 10 - 20% din salariu. Cu cât începi mai devreme, cu atât suma lunară necesară e mai mică, pentru că banii au mai mult timp să crească. Nu ai nevoie de sume mari la început, contează regularitatea. Uite de ce merită să investești chiar și sume mici. Înainte de asta, asigură-te că ai o rezervă financiară pentru 3 - 6 luni de cheltuieli.
3. La ce vârstă te poți pensiona în România?
Vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani. Bărbații ies deja la pensie la 65 de ani, iar pentru femei vârsta crește treptat (în 2026 este încă sub 63 de ani) și va ajunge tot la 65 de ani în 2035, potrivit Legii nr. 360/2023. Ca să primești pensie pentru limită de vârstă ai nevoie de un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Dacă ai stagiul complet de 35 de ani, te poți pensiona anticipat cu până la 5 ani mai devreme, însă cu o pensie diminuată. După 2035, vârsta de pensionare va putea crește în funcție de speranța de viață, așa că merită să-ți construiești din timp și un venit propriu pentru anii de pensie.
